Cumpăr găină ouătoare!!!

Bon, dacă tot am rezolvat noi problema grecilor, plus problemele unor aiuriţi (în sensul că am lăsat-o pe mai târziu) hai să ne focalizăm acum atenţia asupra alteia.

Cică e criză de ouă.

Nu, nu vă gândiţi la prostii, e vorba chiar de oul care iese pe fundul găinii, oul pe care îl punem în diverse preparate. Zăpada, viscolul, gerul, zăpăceala autorităţilor au cam lovit in producţia, importul şi comerţul cu ouă.

Păi să-mi cumpăr o găină ouătoare, zic. Am mai avut, doar v-am  spus că mi-am trăit copilăria la curte, într-un cartier din sudul Bucureştiului. Ştiu să le dau de mâncare, să le bag la coteţ atunci când nu vor, să le păzesc de câini, pisici şi alţi pofticioşi de cărniţă. Şi mai ales ştiu să caut ouăle pe care le mai pitesc ele uneori în altă parte, prin te miri ce ungher al curţii în care sălăşluiesc. A, v-am spus-o pe aia cu râmele? O parte din copilărie mi-am petrecut-o şi pe la ţară, la vreo 25 km de Bucureşti. Acolo să vezi găini, taică, numa` una şi una. Mă pune naiba într-o zi, copil fără minte, să urnesc o piatră grea de la locul ei, nu ştiu ce hal de zgârie-nori voiam să construiesc. Găinile, care stăteau cuminţi şi mă priveau mirate, odată ce năvălesc asupra locului cu pricina. Atunci am învăţat şi eu că drăciile alea scârboase care ies din pământ şi care se numesc râme sunt o adevărată delicatesă pentru găini. Priveam uimit cum se repezeau la bietele râme fără apărare şi le înghiţeau pe nemestecate.  – Mamaie, mamaieeee, uite ce fac găinile astea!!! – Lasă, puiul mamaii, că aşa mănâncă ele, le place mult chestia asta. Găinile cotcodăceau mulţumite pe lângă mine, se învârteau în jurul meu şi nu mă lăsau în pace. Atunci mintea mea de copil a tradus repede mesajul: băi tâmpitule, nu vezi că mai sunt şi alte pietre??? Sub fiecare dintre acestea se mai găsesc delicatese, mai cotcodăcim mult sau te-ai prins?

M-am prins. Şi m-am prins atât de bine încât: 1. în ziua aceeea găinile nu au mai mâncat nimic din troc, de se mira mamaie dacă nu cumva s-au îmbolnăvit de ceva; 2. spre seară, toată curtea era scena unui imens şantier, cu trotuarul (improvizat din pietre) mutat pe un nou amplasament; 3. câteva zile ouăle au avut un gust şi miros un pic mai ciudăţel.

Deci ştiu să hrănesc găini, v-aţi prins. M-am făcut mai mare şi nu am renunţat la obiceiul acesta. Aveam şi la noi la curte câteva şi am improvizat niscaiva crescătorii de râme. În fiecare dimineaţă mă duceam, descopeream pietrele şi invitam găinile la festin. Pe loc puneam altele în altă parte şi dă-i cu apă cât cuprinde. A doua zi aveam iar delicatese pentru găini.

Mă gândesc acum că e bună metoda şi la bloc; şi-aşa nu locuieşte nimeni în apartamentul de sub mine. Iau câteva găleţi de pămînt din grădina blocului, pun nişte pungi pe el şi îi dau apă de la chiuvetă. Cred că un metru pătrat de “fermă“ ajunge pentru o găină, că trebuie să mănînce raţional şi ştiinţific. Uite aşa, cum ne învaţă oamenii aceştia.

Am calculat că, la circa un ou pe zi, pînă la Paşte strâng de un coşuleţ. Specialiştii zic că sunt optimist, că trebuie să mă mulţumesc cu 3-4 ouă pe săptămână. Ehei, ou sont les găinas de altădată? Alea care munceau nonstop şi dădeau câte un ou pe zi? Cred că, în zilele noastre, îşi iau liber sâmbăta şi duminica, altfel nu îmi explic. Democraţie, futu-i.

Tanti Europa, promit solemn că nu o să stresez găina. Promit că o să-i pun numai muzica ce-i place iar dacă, de tâmpit ce sunt, nu o să pricep ce vrea, o să o întrebe Siri. O cazez pe balcon, ăsta e lat de un metru şi lung de vreo cinci, deci are loc suficient. Îi mut acolo lada cu pămînt, să aibă ce scormoni cu ghearele. Nu, nu-i trebuie cocoş, lasă că rezolvăm altfel, în pas cu vremurile. Uite cam aşa:

Notă importantă: Cuprinsul acestui articol nu are nici o legătură cu doamna în cauză, pe care o respect în mod deosebit. Aceea a fost o farsă extrem de reuşită iar legătura cu acest articol trebuie să o vedeţi doar la minutul 07:20, poanta cu găina şi lăutarii.  Iar atât timp cât încă n-am luat ue cu acta (sau n-am păţit actul de a lua ue) puteţi viziona întregul material, merită!