Stăvăroiu Marian

Bine aţi venit, navigatori (de) pe web!

  1. Deci partea de web.

Probabil aţi ajuns aici urmând link-urile de pe contul meu de Linkedin sau de pe cel de Facebook, singurele reţele sociale pe care activez cât de cât.

Nu am alt cont pe nici o altă reţea socială!

(Evident că nu discutăm aici despre utilităţi, vorbim numai despre reţelele aşa-zis „sociale”. Nu văd vreun avantaj din prezenţa pe altele).

Sau aţi introdus într-un motor de căutare, să zicem Google, vreunul din termenii: marian stavaroiu (cum face mai toată lumea), Marian Stăvăroiu (varianta corectă, cu majuscule şi diacritice) sau varianta veche, tipic românească:  Stăvăroiu Marian. Atenţie, Google ghiceşte oarecum locurile în care trebuiau introduse diacritice însă rezultatele, pentru orice fel de căutare, sunt diferite.

Google vă mai poate oferi unele rezultate. Site-uri de doi bani în care apar cu un număr de telefon fix ce nu mai e valabil de câţiva ani. Să fie la ei acolo. Diverse alte prostioare, gen statistică de nume! Bloguri ale unor oameni, influenceri de (pe) net; eh, astea se cam răresc. Eu nu am cerut scoaterea de acolo, probabil ei au vrut asta sau Google analizează conform legilor. Asta este, maşinăriile mai greşesc iar volumul de lucru este mare.

Şi chiar mizerii (de-a dreptul), le las acolo pentru ca oamenii cu capul pe umeri să analizeze singuri şi să tragă o concluzie. Să nu credeţi că nu ştiu de ele, ba unele sunt chiar în lucru la modul cel mai serios. Există metode, însă insist pe ideea că proştii se fac de râs singuri, deci chiar vă rog să-i vizitaţi!!!

 

2. Partea de CV.

M-am gândit şi m-am răzgândit de câteva ori în această privinţă. Să fie sau să nu fie? Modul laconic (oarecum mecanic şi foarte greu editabil) al unor site-uri de joburi nu satisface pe nimeni. Nişte chestii despre privacy pretind că nu e de bine. Amănuntele se primesc doar de către cei direct interesaţi, pentru acest scop există interviurile.

Să fac un rezumat, totuşi:

a. Născut în Bucureşti din tată oltean de Gorj şi mamă ilfoveancă de aproape. Dumnezeu să-i odihnească în pace.

b. Studii, armată obligatorie.

c. Romtelecom vreo 21 de ani. Electronist (uneori clasificat electromecanic) centrale automate telefonice. Multiple rezultate pozitive, inovaţii, etc.

d. La 40 de ani, altă viaţă! Restructurare masivă Romtelecom (împreună cu vreo 400 de colegi, aşa) deci pa! şi ne pare rău. Şi mie, recunosc.

e. Agent de asigurări, agent comercial, imobiliar, agent servicii clienţi (importatori de aparatură electronică-2 cazuri, altă firmă-1 caz), electronist montare şi întreţinere aparatură de securitate electronică (antiincendiu, antiefracţie, video, control acces, smart home, etc), electronist reparaţii aparatură pentru spectacole, alte chestii care se bagă în priză şi nu numai, tehnică IT (hardware şi destul software), montaj reţele IT, etc. Deci de-astea. Cum anume, de prin 2004 încoace? Autodidact.

Şofer categoria B din 1991, FĂRĂ evenimente majore, carnet niciodată reţinut. În anumite condiţii chiar 30% – 50% din timpul de lucru.

Cam în alte căutări profesionale de la o vreme, pentru o viaţă mai bună.  Valabil în prezent (vara lui 2016), paragraf editabil.

3. Partea de stare civilă: Necăsătorit, dar subiectul e în lucru. Nefumător, ba chiar total anti. Cam 51 şi un pic, „still counting”. Ochi căprui, păr relativ creţ, organe în parametri. În plus faţă de punctul 2.e: electrician, instalator, zugrav, bucătar jalnic, dar numai pentru uz propriu. O doamnă corespunzătoare mă poate determina să editez paragraful.

4. Alte (nume de) Stăvăroiu.

Eh, aici e mai complicat. După cum spuneam, tatăl meu a „emigrat” de la Gorj la Bucureşti cam prin anii `50.  A făcut o familie, o casă, pe mine şi mai apoi pe sora mea. Viaţa noastră a fost legată mai mult de comuna mamei, dacă tot sunt doar vreo 30 km până acolo. Plus nişte rude de nota 10 (împuţinate mult în ultima perioadă, din păcate).

Ce înseamnă asta?  Păi există o curiozitate a omului care tresaltă la auzirea unor nume rare, gen Băsescu sau Ceauşescu (exemple aleatoare). Aoleu, pe ăsta îl cheamă Băsescu, nume rar, ce fel de rudă o fi cu… ă???  Să râd şi să plâng în acelaşi timp, exact asta mi se întâmplă şi mie!!! Ghinion!!!

Există unchi, veri, nepoţi de veri care au păstrat numele Stăvăroiu. Există soţii ale acestora care au primit numele.

NU AM ABSOLUT NICI O LEGĂTURĂ CU ACEŞTIA.

Uneori îmi pare rău, dar asta e viaţa. Oarecum separaţi, nu ştiu şi nici nu mă interesează să ştiu de ce, e prea târziu să fac arbore genealogic şi să analizez chestii de familie. Mai mult decât atât: se pare că sunt singurul botezat Marian, cel puţin aşa ştie Google.

DECI ROG PE TOATĂ LUMEA SĂ NU MAI FACĂ ASOCIERI TÂMPITE.

Răspunsul este pentru unele chestii care s-au întâmplat deja, dar şi oarecum pentru viitor. Dacă aveţi nelămuriri rog să întrebaţi, mulţumesc. Pe prima pagină e o adresă de email, iar unii pot să mă contacteze aşa cum ştiu deja.

Hai să fim sănătoşi şi fericiţi cu toţii.

 

8 răspunsuri la Stăvăroiu Marian

  1. pelticul spune:

    pai mai bine ascultai de vorbele alea de privacy si numai scriai atitea.

  2. nelu din dabuleni spune:

    Ce ma oltene , zic astia ceva de ponta ? ca el tot cu gorju este,ba chiar se aude ceva despre numele tau.

    • Marian S spune:

      Ma oltene, nu stiu cine esti si ce soi de oltean, IP-ul tau imi spune ca esti de Dolj. Posibil Dabuleni, cum zici, traiasca pepenii vostri! Ar cam trebui sa vad daca nu am neamuri de gradul paishpe si pe acolo, naiba stie!
      Bun, las-o asa cum a cazut. Cat despre politica: NU ma intereseaza, nu stiu ce mama naibii se aude; ba chiar mi se plimba, ca sa nu zic mai multe. Iesi la interval prin adresa de email pe care o precizez; dar numai daca vrei. Noi sa fim sanatosi.

  3. melca cotobelca spune:

    şi zici pe facebook că vrei să te însori ? hi,hi hi!

    • Marian S spune:

      Oamenii „normali” se cunosc undeva, apoi schimbă numere de telefon între ei. La telefon discută despre o întâlnire, aceasta are loc în cadru civilizat, probabil în loc public, nicidecum direct în cearşafurile unuia dintre ei – aia e deja curvăsărie, altă poveste. Unde se întîlnesc oamenii? Pe la prieteni, pe Facebook, chiar şi pe stradă sau în metrou. Adică aşa cum era „pe vremea mea”, taică!!! Pe bune, scoateţi-vă din cap messenger, watsapp, hi5, tinder şi alte bazaconii, fiindcă dragostea apare ca pe vremuri, tot între doi oameni care se apropie. Am dezvoltat aici ce am zis succint acolo, fiindcă am impresia că lumea a înebunit cu dejtele lipite de celulare. Treziţi-vă cât mai puteţi, oameni buni. Cred că o să trec din nou numărul de telefon DIRECT pe pagina aia de contact, a mai fost afişat.

  4. alt_popescu spune:

    Bună ziua.Dacă nu vă supăraţi,am şi eu o curiozitate,chestia cu mizeriile de pe net se referă la articolul de pe trilema ?

    • Marian S spune:

      MIZERIA absolut gratuită de acolo. Da, e una dintre ele şi cea mai importantă.
      (Sau, mă rog, tipul a vrut să arate că ştie SEO. Se vede cu ce mijloace, da?)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s